Da, stiu.

da, ştiu.
ai plecat să mai mori puţin.
nu-ţi fie teamă.

da, ştiu. mi-ai spus de atâtea ori.
că ţi-e bine. ţie.
că doi măgăruşi îţi ţin de urât.
şi câteva sute de oameni, la fel.
ce dacă deasupra lor este pământ.

ţi-am găsit un loc. e asemenea locului.
în care citeşti, câte o carte.
când te simţi singură.
citeşti mult. îmi spun prietenii.

și am tocmit, deja doi gropari.
au şi doctorat. în dezvoltare personală.
sau NLP, cum îi spune-ai tu.
cu o privire ce trăda, uneori, bruma de speranţă.

eu, între timp, am învăţat să stau drept.
la capătâiul tău.
cu picioarele lipite, unul de altul.
braţele ridicate, paralel cu solul.
de se uitau toţi,
mirându-se:
bă, ăsta ori vrea să zboare pe deasupra gropii,
ori fata asta şi-a tras cruce.
cu suflet.

ai incercat intr-o noapte
sa ma inveti punctele cardinale.
pe spate, tu. goala.
de tavan, lipit. eu.
acesta e nordul, ai zis.
din inaltimea tavanului tau 
am simtit sanul tau stang
cum se lipeste de buzele mele flamande.
acesta e sudul, ai zis.
si pantecul tau isi deschidea drumul
spre mine.
acesta e estul, ai zis.
si palma ta stanga imi mangaia obrazul.
acesta e vestul, ai zis.
si mana ta dreapta apucase strans
lantul gatului meu.
asa ne-a prins dimineata,
intre nord si sud.
doar estul se inca certa cu vestul,
care sa tina tigara
ce umpluse camera, 
cu fumul din noi.

sanul tau stang,
gustul fecund al inceputului.
pantecul tau,
perfidul gust al Intregului.
nord si sud
legate, doar, de
poteca batatorita a
sufletului meu.